Liber

Merg, cu mâinile ridicate, spre mişcătoarea lumină şi schimb în cântec gândurile. Trec, întâi, peste limbile de pământ, spre discul solar ce îşi roteşte aburii.
Încep să cânt, cu pieptul desfăcut, şi-ntorc privirile în jur:
“Liber sunt, aici, în munţii aceştia veşnici, liber voi fi mereu, căci munte sunt în sufletul meu!”

Tituş Constantin – Liber