Ușa secretă

usasecreta-cuvintepictateNu am scrisori, am cărți, am gânduri venite prea repede pe buze, ce înfloresc cuvinte. Uneori pictez alfabetul pe o perdea de imagini, atunci când aș vrea să vorbesc despre cu totul altceva, dar nu știu cum să o fac…

Sigur, în alt timp, am fost un bibliotecar bătrân, om din hârtie,
care nu a reușit să afle nimic revelator din răsfoirea cărților.

Dar a reușit să scrie despre cum se naște iubirea și ce e bucuria de a zbura.

Universul hârtiei mi-a deschis ușa secretă spre alte vieți. Din curtea miracolelor, pe puntea suspinelor, spre fântâna ispășirii, s-a deschis drumul prin pădurea enigmelor cu detalii și pietre misterioase.

Dincolo… răscrucea spre piedestal sau eșafod.

Cartea adevărului

carteaadevarului-cuvintepictateLa pagini scrise de mult, sufletul deschide cartea adevărului. Soarele împrăștie umbrele pe drumuri. Visele au fost desiș încurcat până când unul dintre ele, repetat nopți la rând, a stăruit să se împlânte pe buze. Adâncul oglinzii păstrează imaginea, nepătată de timpul trecut, ce strigă a neterminare. Poveste cărată peste vremuri, în vieți ce tot căutau colac ce salvare. Gânduri viscolite au împiedicat înțelegerea, până când am început să dezbrac hainele nepăsării. Liniile din palmă s-au încins, adevărul clocotește în sânge. Urc și cobor pe trepte de cuvânt. Mulți mi-au vândut vești, știind ce caut în umbra tăcerii.

………………